Press

Prestigious publications welcomed the opening of a contemporary art museum in Bucharest as the international artistic environment became increasingly interested. The Museum is listed among the most important emerging centers of contemporary art in the world, on the Canadian network, at www.beaming.com (in fact, many prestigious museums requested a link from their web pages to the MNAC site).

European T.V. stations, among which 3SAT/WTR (exclusivity from Germany on the occasion of the opening), ARTE, CNN Europe, dedicated space to detailed reports on the Museum and it's opening. In March 2005, BBC will do a feature report/documentary on MNAC.

Right before the opening, MNAC joined the HP programme "Excellency in Art & Science", together with The Louvre, The National Gallery in London and Pinacoteca di Brera in Milan, and also got a strong support from the French Ministry of Culture. Ambassadors in Bucharest from European countries expressed their enthusiasm about MNAC, some of them believing that the Romanian public might actually need some time to get used to the idea. Since the opening, the number of visitors increased steadily, and is expected to exceed 20 000 until the end of year 2005.
Publicatii de prestigiu au salutat aparitia unui muzeu de arta contemporana la Bucuresti si mediile artistice internationale si-au manifestat progresiv interesul. .Muzeul apare printre cele mai importante centre emergente de arta contemporana din lume in reteaua canadiana www.beaming.com (de altfel, mai multe muzee de prestigiu au cerut ca link-ul la site-ul MNAC sa fie prezent pe propriile pagini web).

Mai multe televiziuni europene au ilustrat deschiderea MNAC prin reportaje ample dedicate muzeului : 3SAT/WTR (exclusivitate la deschidere Germania), ARTE, CNN Europe. In martie 2005, BBC va realiza un reportaj/documentar despre MNAC.

Chiar inaintea inaugurarii sale, MNAC intra in programul "Excelency in Art & Science" de la HP, alaturi de Louvre, National Gallery din Londra si Pinocoteca di Brera, Milano, precum si o sustinere puternica din partea Ministerului Culturii Francez . Ambasadorii tarilor europene la Bucuresti si-au manifestat si ei entuziasmul legat de MNAC, unii considerand ca publicul romanesc se va obisnui mai greu cu ideea. De la inaugurare, numarul vizitatorilor a crescut progresiv si se preconizeaza ca va depasi 20 000 pana la sfarsitul lui 2005.



"Multi spera ca prezenta muzeului ar putea îmbunatati modul în care este perceputa cladirea. Din punct de vedere architectonic muzeul este in mod cert o îmbunatatire, desi ocupa doar în jur de 4% din spatiu. Un spatiu de expunere luminos, din sticla, lemn si ziduri albe a fost inserat în aripa kitsch care continea apartamentele familiei Ceausescu.
Si în interior spatiul este eliberat de încarcatura negativa.[...]. Înca nu exista o expozitie permanenta, dar muzeul propune doua expozitii care înregistreaza saltul artei românesti si al României din ultimii 30 de ani: o retrospectiva Horia Bernea si Paul Neagu în avant-garda anilor '70, si auto-interogarea Romanian Artists Love Ceausescu's Palace?! - o expozitie dedicata relatiei de ura/iubire cu cladirea gazda."(…)
James Paul, They have hijacked art, in The Guardian, Londra, 28 decembrie 2004
http://www.guardian.co.uk/print/0,3858,5092770-110428,00.html

" Europa devine mai bogata printr-un nou muzeu de arta contemporana, cel din Bucuresti deschis in Palatul Parlamentului. Edificiul, incarcat de o istorie dramatica, este de acum inainte un loc de efervescenta artistica - facand obiectul mai multor interpretari. Evenimentul e salutat de intreg continentul si curatorii celor mai mari muzee europene vor fi prezenti la Bucuresti. [..] Inaugurarea MNAC in Palatul Parlamentului, cunoscut si sub denumirea oficioasa de " palat al poporului " sau " palatul lui Ceausescu ", reprezinta finalizarea demersului, in mod voluntar provocator, a artistilor si curatorilor ce se afla la originea proiectului. Astfel, cea mai mare cladire din lume, dupa Pentagon, urmeaza o reconversie care nu s-ar fi facut de la sine. Loc marcat de istoria totatlitara, Palatul, dupa ce a gazduit Parlamentul roman si un centru international de conferinte, devine astazi, gratie MNAC, un spatiu dedicat dinamicii ideilor si dialogului international intre artistii contemporani.
Muzeul de arta contemporana de la Bucuresti patrunde pe scena europeana sub auspiciile unor personalitati eminente grupate in jurul unui consiliu consultativ al carui rol mai ales de sustinere morala este capital in ochii celor doi directori, Ruxandra Balaci si Mihai Oroveanu : Ami Barak - Paris, curator, Presedinte IKT (International Association of Curators of Contemporary Art), René Block - Director Kunsthalle Fridericianum, Kassel, Nicolas Bourriaud - Co-Director Palais de Tokyo, Paris, Heiner Holtappels - Director Royal Netherlands Media Art Institute - Montevideo Time Based Arts, Amsterdam, Anders Kreuger - curator independent, ex-Director Nordic Institute for Contemporary Art, Stockholm, Enrico Lunghi - Director Casino Luxembourg, Forum d'Art Contemporain, Luxembourg, Catherine Millet - Director Artpress, Paris
Laure Hinkel, "L'ouverture du Musee national d'art contemporain de Bucarest : la victoire de la pensee libre sur le totalitarisme", Le Courrier des Balkans, 27.10.2004

"In pelicula video East-West Avenue produsa de doi dintre membri grupului subREAL apar detalii ale unei cladiri evident imperiale precum si mici cruci ridicate in iarba uscata din marginea drumului. Pe fiecare tablita neagra apare un prenume, o meserie si urarea de pace vesnica scrijelite cu litere albe. Asemenea inscriptii fusesera asezate si de muncitorii trimisi sa participe la constructia palatului lui Ceausescu, ca memento la colegii care murisera in timpul constructiei, pare-se aproape 400 de muncitori. Securitatea a indepartat insa mereu aceste inscriptii. Artistii din subREAL, pentru care asa-numitul palat al poporului si aparitia sa se identifica cu istoria terorii politice din tara si rapida trecere intre rolurile de victima si infractor, au pus, involuntar, prin acest video subtil piatra de temelie pentru o noua institutie in casa Ceausescu: Muzeul National de Arta Contemporana, numit pe scurt in maniera occidentala mnac, inaugurat zilele acestea.
MNAC s-a mutat in aripa E4 a cladirii, aripa cu care a inceput de fapt intreaga constructie in 1984. Ceausescu si tovarasii sai de guvernare nu au mai apucat sa se mute; si astazi se continua constructia - in mare tacere si cu costuri importante. Unii artisti si intelectuali nu sunt de acord cu mutarea artei in aceasta casa si protesteaza impotriva acestei locatii, in care isi are sediul si parlamentul, si care are o istorie barbara a ridicarii sale.
"Trebuie sa exorcizam casa" spune Ruxandra Balaci, directoarea artistica a MNAC. (…) Colaboratorii si curatorii sunt artisti si istorici de arta tineri, deseori de ambele specializari. Ruxandra Balaci se misca cu indemanare in spatele titlului expozitiei inaugurale "Artistii romani (si nu numai) iubesc palatul lui Ceausescu?" prin campul minat al dezbaterii legate de palat. Actiune in care arhitectura MNAC le vine fundamental in aparare atat ei cat si celorlalti initiatori.
Doar cateva minore interventii i-au trebuit arhitectului Adrian Spirescu pentru a modifica o fatada respingatoare, inchisa cu ferestre, intr-o intrare prietenoasa si din camerele supradimensionate ale celor 4 etaje in spatii umane pentru arta. Acuratat travertinul ruginit, dar nu a eliminat istoria. La parter, de exemplu, stucaturile in stil biedermayer amintesc de spiritul despotului casei. In celelalte etaje atmosfera prietenoasa este data de multa lumina naturala, constructii simple de otel si pardoseli din lemn de culori deschise. La ultimul etaj exista nu numai o biblioteca, un spatiu media si un bar cafenea, ci si o terasa intinsa. Aici poti sa iei aer, sa te uiti la alte aripi ale cladirii, sau in jos la paragina ce ar fi trebuit sa devina un parc francez. Similar celor doua lifturi de sticla care ofera un accent fatadei atat in stanga cat si in dreapta si in care poti vedea vizitatorii plimbandu-se in sus si jos, terasa este mai mult decat doar o placuta anexa periferica."(…)
Petra Kipphoff, "Die Kunst des Exorzierens", Die Zeit, nr.47, 11.11.2004
http://www.zeit.de/2004/47/Rum_Kunstszene

"Astazi, vineri 29 octombrie 2004, MNAC - MUZEUL NATIONAL DE ARTA CONTEMPORANA s-a deschis în aripa E4 a Palatului Parlamentului. Muzeul îsi propune sa ofere comunitatii artistice locale o platforma necesara pentru noi idei, comunicare libera si dialog cu arta contemporana internationala.
Palatul parlamentului - Casa Poporului, are o semnificatie aparte in istoria comunista a Romaniei. Construita de dictatorul Nicolae Ceausescu in cadrul unui proiect de dezvoltare, cladirea este un simbol pentru trecutul traumatizant al orasului.
In spatiul sau complet renovat si modernizat, muzeul se inaugureaza cu cinci expozitii. Prima, al carei curator este Ruxandra Balaci (Director Aristic al MNAC), este intitulata "Romanian Artists (and not only) Love the Palace?!". Prin lucrarile a 25 de artisti expozitia urmareste sa incurajeze un dialog despre conditia post-comunista a tarii."
Bucharest opens grandiose National Museum of Contemporary Art in Flash ArOnlinet/ 29 octombrie 2004 si Flash Art International 240/Jan.-Febr.2005
http://www.flashartonline.com/print.php?sid=151

" Deschiderea Muzeului de Arta Contemporana( MNAC) in noua locatie a Palatului Parlamentului este un proiect de amplitudine fara precedent in istoria recenta a artelor vizuale romanesti. Acest eveniment poate contribui la un progres semnificativ al promovarii artei contemporane romanesti pe scena internationala. Plasarea Muzeului National de Arta Contemporana in Palatul Parlamentului reprezinta o provocare pentru artisti, curatori si critici de arta, dar si o oportunitate de a transforma acest edificiu intr-un spatiu al dialogului international care sa vizeze dezvoltarea parteneriatului cu institutii similare din intrega lume.
Echipa MNAC e alcatuita din profesionisti activi in spatiul artistic local si cel international. Un aspect important al muncii lor consta in faptul de a incerca sa aduca arta contemporana romaneasca mai aproape de scena internationala, de a gasi noi modele necesare in schimbarea ideilor si a resurselor creative, de a perfectiona politica achizitionarii de lucrari a muzeului si de a incuraja fondarea unei piete de arta functionale. Strategia culturala a muzeului se bazeaza pe sporirea interesului generatiilor tinere pentru arta contemporana si pe integrarea acestor noi energii intr-un dialog profitabil intre arta si societate. "
Descriere KulturKontaKt Austria

(…) " In expozitia" Romanian Artists (and not only) Love Ceausescu's Palace" curator Ruxandra Balaci, au fost incluse lucrari recente ale artistilor romani si straini pe tema "big Monster Palace". Cele mai interesante lucrari din aceasta sectiune au fost picturile lui Gorzo care, prin culori stralucitoare, descriu scene de sodomie in fata Palatului si "Castelul din Carpati" realizat de grupul Subreal ( o fotografie a machetei palatului facut din pachete de tigari Carpati avand in varf un scaun ale carui picioare se termina cu taruse ascutite). Ceausescu a demolat toate cartierele din zona pentru a construi aceasta cladire incredibil de mare care are mai multe in comun cu citadela Reginei Amidala din "Star Wars ", decat cu Casa Alba. Cu alte cuvinte, aceste lucrari folosesc umorul pentru a marca trecutul acestui loc si pentru a dezamorsa implicatiile situarii muzeului intre zidurile Palatului. Asa cum spunea Pierre Desproges despre o situatie similara: " Poporul nu a pus stapanire pe Bastilia pentru a o transforma intr-un teatru de opera ", este perfect justificabil faptul ca unii oameni - atat nostalgicii vechiului regim cat si victimele sale - ar putea fi deranjati de acesta schimbare radicala de functie a locului, dar ei trebuie sa treaca peste acest lucru.
Este firesc sa te indoiesti de intelepciunea deciziei de a marca deschiderea muzeului cu aceasta expozitie. Cea mai buna metoda de a face o bomba sa explodeze, chiar daca ai incercat sa eviti acest lucru cu orice pret, este sa o lovesti si apoi sa iti ceri scuze, asa cum sugereaza si titlul glumet al titlului. Palatul lui Ceausescu nu este inca Turnul Eiffel, iar timpul tricourilor imprimate cu " I ? Ceausescu's Palace" nu a sosit inca. " (…)
Richard Leydier, Ouverture du Musee national d'art contemporain à Bucarest, in Art Press Paris, no. 309, ianuarie 2005

Anul trecut, pe 31 octombrie, cand s-a inaugurat, cu mare pompa, Muzeul National de Arta Contemporana din Bucuresti, eram la Lyon, in salile Muzeului de Arta Contemporana din acest oras. Vizitasem, cu alte prilejuri, muzee similare din Paris, Londra, Chicago si New York. Revenit in tara, m-am grabit sa vad si sa compar. Raportat la repere ilustre, muzeul mi s-a parut remarcabil.
Redactia Curentul, "MNAC si inamicii sai", Curentul, anul IX, Serie noua, nr. 36 (3107), 14 februarie;
http://www.curentul.ro/curentul.php?numar=20050214&cat=9&subcat=100&subart=12132