Deschis :
Miercuri - duminica: 10.00 - 18.00
Simbata 24 decembrie: 10.00 - 14.00
Duminica 25 decembrie: INCHIS
Simbata 31 decembrie: 10.00 - 14.00
Duminica 1 ianuarie 2012: INCHIS
Luni si marti: INCHIS


Adresa: MNAC, Str. Izvor 2-4, aripa E4, Bucuresti, Romania / Intrarea prin Calea 13 Septembrie
Bilet de intrare: 5 RON (gratuitate pentru studenti, artisti, pensionari)



Program

FLUXUS in Germania 1962 - 1994
14.12.2011 - 31.01.2012
curatori: René Block si Gabriele Knapstein

vernisaj: 12.12.2011, 19.00
14.12.2011, 18.00 Conferinta sustinuta de René Block: "To multiply is human - the Fluxus boxes of George Maciunas and other multiples"

Artisti: Nam June Paik, Joseph Beuys, George Brecht, Henning Christiansen, Robert Filliou, Ben Patterson, Daniel Spoerri, Wolf Vostell, Dieter Roth, Milan Knizak, Endre Tót, Dick Higgins, Emmett Williams, Joe Jones, Ben Vautier, Gerhard Rühm, Geoffrey Hendricks, Takako Saito, George Maciunas, Al Hansen, Tomas Schmit, Arthur Köpcke, Ludwig Gosewitz, Alison Knowles, Robert Rehfeldt, Ute Klophaus, Emmett Williams, John Hunov, John Cage, Armin Hundertmark, Manfred Leve, Ben Vautier, S. D. Sauerbier, Jean-Jacques Lebel

Joseph Beuys - Schweigen, 1973
foto: Frank Kleinbach

Expozitie realizata de IFA / Institut fuer Auslandbeziehungen
cu sprijinul Ambasadei Germane si Goethe Institut

Sponsori: Illy, Murfatlar, EON

60 de ani de creatie, tapiseriile de la Matisse pina in prezent
Tapiserii din colectia Manufacturii Nationale Gobelins
7.12.2011 - 15.01.2012
vernisaj: 7.12.2011, 18.30

Lucrari de: Matisse, Picasso, Le Corbusier, Miro, Matta, Calder, Delaunay, MAgnelli, Bloch, Gleb, Mathieu, poliakoff, Messagier, Frydman, Oppenheim, Erro, Arroyo, Vasarely, Agam, Dewasne, Buraglio, Schlosser, Prassinos, Cognee, Penalba, Favier, Isober, Chillida, Alechinsky, Hajdu, Portzamparc, Zao Wou Ki, Yong Ping, Segui

Schlosser, Ca sent bon, 1987

Activari Urbane in Romania / Programul “Patrimoniul ca resursa“
2.11 - 20.12 2011

Aceasta selectie propune 14 modele eficiente de recuperare - a unor spatii abandonate, a identitatii unui loc, a unor tehnici si obiceiuri bune, a relatiilor cu lumea - promovand astfel o cultura a activismului civic urban.
Proiectele sunt: Operatiunea Verona –Street Delivery / Fabrica de Pensule din Cluj / Club Electroputere, Craiova / The Ark – Centru de industrii creative, Rahova / Tibanesti – ateliere traditionale / 60 de biserici de lemn / Regenerare urbana – Axa Buzesti–Uranus / Ctrl S: Rosia Montana / Interventie urbana in Ferentari – Aleea Livezilor /Magic Blocks / Claca urbana / Fata de Mures / Interventii in spatiul public din Harghita / Rowmania & Canotca.
Expozitia aduce impreuna energiile, experientele, amintirile, intrebarile si perspectivele unor oameni care au inteles ca de ei depinde soarta locului in care traiesc.

Toate sunt proiecte independente, initiate de profesionisti ai orasului, grupuri de creatie, antreprenori sau organizatii non-guvernamentale: oameni care se asociaza liber in functie de o cauza comuna. Nu raspund nici unei comenzi, dar urmaresc rezolvarea unor situatii problematice, adesea de interes public imediat si vital. De regula, scurtcircuiteaza sistemele institutionale, iar unele, la un moment dat, se institutionalizeaza. Toate sunt proiecte pe termen lung si au parcurs deja cu succes cel putin o etapa, au punctat o victorie. Dincolo de scopul precis, punctual, toate isi propun insa sa functioneze ca un impuls pentru actiuni viitoare, sa reverbereze, ca modele valabile de practica; in timp, sa schimbe mentalitati.

Fiecare initiativa reuseste sa regenereze comunitatile locale existente, determinandu-le sa participe la actiuni din care vor beneficia toti, sau construieste alte comunitati propunand noi moduri de folosire a orasului. Ii provoaca pe oameni sa iasa din pasivitate si sa interactioneze - un prim si foarte important pas al procesului de activare. Mai mult decat interventia in sine, comunitatile castiga incredere in fortele proprii si-n faptul ca-si pot face singure viata mai buna.

Expozitie in cadrul festivalului Zeppelin http://zeppelin-magazine.net/

Alexandru Solomon - Filme. Arhiva. Instalatie.
13.10.2011 - 20.11.2011
invitat de Ruxandra Balaci
organizator: Carmen Iovitu

De ce si cum
Cand eram foarte mic, inventam povesti. Mi-aduc aminte de una care a avut mare succes printre ai mei: era
intitulat? „Cârnat pe fundul marii”. Am mai crescut si capacitatea mea de inventie a început sa se reduca. În schimb,
mi-am dezvoltat simtul de observatie. Am urmat liceul de arte plastice ?i acolo am înv??at s? studiez dup? natur?.
Mai târziu, la IATC, nu prea se punea problema s? observi ce se petrece în jur: era o nenorocire ?i nu trebuia ar?tat?.
Dup? aceea, adic? dup? dispari?ia lui Nea Nicu, de?i am debutat repede ca operator la filme de fic?iune, am r?mas cu
un oarecare sentiment de nepotrivire. Îmi pl?cea mult meseria asta, dar m? nemul?umea mai ales distan?a: zeci de
tehnicieni, utilaje ?i luni de preg?tiri sec?tuitoare se interpuneau între autor ?i subiectul lui, parc? special ca s?
omoare orice urm? de firesc. Continui s? am o mare admira?ie pentru bunii regizori de fic?iune, care reu?esc s?
dep??easc? aceast? barier?.
În paralel cu cariera de operator, am avut noroc s? lucrez cu arti?ti adev?ra?i care se foloseau de film într-un fel cu
totul ?i cu totul lipsit de prejudec??i profesionale sau de îndemânare tehnic?. Una din cele mai frumoase amintiri de
lucru este legat? de diminea?a în care am filmat cu doamna Geta Br?tescu ceea ce s-a numit „Earthcake”. Numai noi
doi: eu cu camera, doamna Br?tescu cu o folie de aluminiu pe cap, fardat? ca un spectru, mâncând pr?jitura de
p?mânt. Amândoi într-un spa?iu alb delimitat de un cearceaf.
Când s-a organizat la Bucure?ti, prin 1992, prima mare expozi?ie despre avangarda româneasc? interbelic? – am fost
cucerit de libertatea ?i creativitatea plin? de umor care iradia din lucr?rile expuse. A?a am ajuns s? fac, împreun? cu
Radu Igazsag, dou? filme pe aceast? tem? („Strig?t în timpan” ?i „Cronica de la Zurich”), pe jum?tate documentare,
pe jum?tate experimente video. Treptat, tot citind ?i vrând s? spun povestea unor arti?ti sau scriitori, m-am legat de
anumite subiecte s? le spunem culturale; dar de fapt am profitat s? tr?iesc al?turi de ei o bucat? de vreme : al?turi
de Paul Celan ?i de tat?l meu, Petre Solomon („Duo pentru Paoloncel ?i Petronom”), al?turi de fotograful Berman
(„Omul cu o mie de ochi”) sau înso?indu-l pe Caragiale la Berlin („Franzela exilului”). Documentarul înseamn? pentru
mine mai întâi experien?a cercet?rii, care e gratuit?: afli, ?i curiozitatea, odat? cu imagina?ia, se hr?nesc. C?l?tore?ti
în alte vremuri. Ca s? faci filmul, trebuie s? te ?i întorci cu imagini noi din vremuri vechi.
Pove?tile astea – de unde la început erau foarte vizuale – au devenit cu timpul tot mai legate de cuvânt. Pentru c?
m? enervez în fiecare zi pe lumea în care tr?im, a început s? m? intereseze politica, sau mai degrab? felul în care
vechile metehne pe care le târâm dup? noi ne influen?eaz? via?a ast?zi. Pe deasupra, dup? vreo 7-8 filme, m-am
s?turat ca ceea ce fac s? fie v?zut numai prin festivaluri ?i de c?tre prieteni. (La televizor s-au difuzat acele filme abia
prin 2002, la gr?mad?). Am reu?it s? pun la cale o coproduc?ie interna?ional?, cu o companie prestigioas? din Fran?a,
cu Arte, BBC, France 2, care s-a chemat „Marele jaf comunist”. M-a fascinat povestea acestor comuni?ti jucând roluri
de gangsteri într-un film de propagand?. Eroi negativi f?r? voia lor, dar eroi de cinema. N-am pierdut niciodat? gustul
spectacolului – cred din tot sufletul c? documentarul e tot cinema ?i c? numai un povestitor ?tie s? vad? în haosul
realit??ii o poveste excep?ional? pe care apoi este în stare s? o spun? celorlal?i. Orice artificiu e permis, nu e permis
s? min?i.
Mai mult, îmi plac pove?tile tulburi, unde nu prea ?tii cine e bun ?i cine e r?u. Sau unde cei buni fac ni?te r?ut??i cât
casa, ?i cei r?i pot trage concluziile. Îmi plac pove?tile în care nu prea mai ?tii care e adev?rul, pentru c? numai
minciuna miroase de la o po?t?. În rest, trebuie s? ne îndoim de toate cele. M? bucur? când oamenii îmi spun c? s-au
perpelit toat? noaptea dup? ce au v?zut „Marele jaf...”, încercând s? în?eleag? de ce ?i cum. Un bun documentar
stârne?te discu?ii, dileme, certuri, nu te adoarme cu certitudini.
În fine, s? nu mai lungesc teoria: cam din acelea?i motive m-am apropiat ?i de subiectul Radio Europa Liber?. Ceva
atât de îndep?rtat (emitea din Germania) care s? stârneasc? atâta pasiune (ascult?torii iubeau vocile, ceau?i?tii le
urau) n-am întâlnit de mult. Unde mai pui: mister cu carul (nu ?tim de ce au murit trei directori ai Europei Libere
unul dup? altul), terorism (am vorbit la telefon cu Carlos ?acalul) ?i servicii secrete (am investigat felul în care
Securitatea a pus la cale atentate cu bomb?, atacuri cu radia?ii sau pur ?i simplu, cu cu?itul). Peste toate, este vorba
de puterea stranie a unui fel de mass media ast?zi complet detronat de televiziune. Când au revenit în ?ar?, dup?
revolu?ie, cei de la radio erau recunoscu?i pe strad?, la magazin, în taxi, dup? voce. Îmbr??i?a?i sau detesta?i ca ni?te
vechi prieteni sau du?mani. Erau vedete. Ast?zi abia dac? mai ?tim cine sunt. M-a mai tentat ceva în acest subiect.
Trebuia s? transform ceva ce doar se aude în imagine, în film.
A fost greu, foarte greu: la tot pasul, fiecare avea povestea lui cu Europa Liber?; am cunoscut zeci, sute de oameni
care au lucrat acolo, au ascultat emisiunile, au p??it ceva legat de radio. La majoritatea a trebuit s? renun?, dar sper
c? filmul meu e doar un început ?i aceste pove?ti se vor spune. (...)
Textul acesta a fost scris în noiembrie 2007, cu ocazia premierei filmului „Cold Waves / R?zboi pe calea undelor”.
Între timp, s-au interpus alte filme ?i alte gânduri. ?i, probabil, m-am schimbat ?i eu. Înc? din perioada în care lucram
la ”Cold Waves” am avut ideea unui al treilea film care s? completeze cumva tabloul început cu ”Marele Jaf...”. Urma
s? fie un film despre tranzi?ia de la comunism la= capitalism în p?r?ile noastre, un film în care televiziunea era un
actor principal, a?a cum filmul ?i apoi radioul dominau primele dou? pove?ti. A?a a ap?rut ”Kapitalism-re?eta noastr?
secret?”.
Dar ”Kapitalism...” a ap?rut ?i din dorin?a de a m? apropia de actualitate. Spre deosebire de filmele precedente, în
”Kapitalism...” am luat o pozi?ie mai tran?ant? – mi s-a p?rut c? n-am dreptul s? m? ascund în spatele unor dileme, ci
c? ar trebui s? m? situez mai clar undeva în raport cu oamenii cu/despre care vorbeam. Pe de alt? parte, am ales s?
privesc actualitatea prin lupa unei fantezii care distorsioneaz? ?i pune în perspectiv? detaliile vie?ii noastre din ultimii
dou?zeci de ani. Adic?, am invocat fantoma lui Ceau?escu.
Descriam la început ceea ce m-a îndep?rtat de filmul de fic?iune. Dar am r?mas – din experien?a mea de operator, ca
?i din anii de experimente vizuale – cu dorin?a de a produce artefacte, de ”a imagina” – în sensul cel mai propriu al
cuvântului. ?i iat?-m? azi la intersec?ia câtorva aparente contradic?ii: între a spune o poveste cu oameni reali ?i a
imagina, între a p?stra o distan?? (documentar?) ?i a ap?ra o pozi?ie.
Sunt azi în acest punct. Expozi?ia de la MNAC e un bun prilej de revizuire.

Alexandru Solomon

Cu sprijinul: Fundatia Arte Vizuale, HiFi Productions

ASOCIATIA FRIENDS OF MNAC

Asociatia Friends of MNAC promoveaza deschiderea gustului public pentru arta contemporana si sprijina activitatile derulate de MNAC in Romania. Obiectivele Asociatiei Friends of MNAC sunt atragerea unui public mai numeros pentru MNAC si strângerea de fonduri pentru sprijinirea MNAC in organizarea expozitiilor de arta si arhitectura contemporana, pentru sprijinirea financiara a achizitionarii de lucrari pentru colectiile MNAC, pentru finantarea publicatiilor MNAC si pentru dezvoltarea programelor educationale adresate elevilor si studentilor. Devenind sustinator al Asociatiei Friends of MNAC contribuiti substantial la promovarea si dezvoltarea unei parti foarte importante a vietii culturale contemporane din România.

Pentru detalii suplimentare, va rugam sa ne scrieti la info@ mnac.ro

MNAClab

Scopul programului este de a sprijini logistic un spectru larg de proiecte, ce pot fi propuse atit de artisti vizuali cit si de compozitori, coregrafi, performeri, programatori sau tehnicieni. In cadrul MNAClab vor putea fi realizate integral proiectele selectate (de la concept pina la productie), dar si anumite faze ale acestora (cercetarea fezabilitatii tehnice si artistice ale unei anumite idei, realizarea de software sau hardware, testatarea unor lucrari complete).

Cu ajutorul resurselor tehnice existente in prezent in cadrul MNAClab se pot inregistra si documenta lucrari de sunet, pot fi realizate inregistrari video ce implica filmarea cu mai multe camere si toate aspectele post-productiei video digitale; proiecte ce implica camere video HD, computere sau proiectoare.

Pentru proiectele ce isi propun cercetarea unor aspecte din domenii precum realitatea augmentata, realitatea virtuala, vizualizarea stiintifica, audificarea, haptica, interfata si interactiunea om/masini, auralizarea, etc MNAClab poate initia crearea unor echipe mixte, interdisciplinare sau poate intermedia legatura cu specialistii potriviti pentru realizarea acestora.

Proiectele ce contin o componenta comerciala sau al caror scop este obtinerea de profituri financiare nu pot fi sustinute de catre MNAC Lab.

Aplicatiile pot fi trimise in orice moment. Acestea vor fi selectate si acceptate pe tot parcursul anului. Procedura de selectie poate presupune intilniri cu aplicantii, interviuri, studii de fezabilitate si planificari ale tuturor aspectelor proiectelor (concept, detalii tehnice, buget, resurse tehnice si umane, time-line si identificarea surselor externe). Selectia se refera atit la continutul conceptual cit si la cel tehnic al proiectului si poate fi realizata atit de specialistii MNAC cit si de colaboratorii acestuia.

Aplicatia trebuie sa contina:

O scrisoare de intentie si datele de contact ale aplicantului
Prezentarea proiectului si materiale auxiliare relevante pentru descrierea amanuntita a proiectului (imagini, schite, diagrame, algoritmi, etc)
Materiale documentare: cv si portofoliu, kit de presa, dvd, cd, url cu lucrari anterioare
Informatii despre viitoarele expozitii sau performance-uri.
Un plic, autoadresat si timbrat pentru cazul in care se doreste returnarea materialelor.

Materialele trebuie trimise pe adresa MNAC: St Izvor 2-4, 050563 Bucuresti sau pe adresa medialab@mnac.ro
In momentul primirii materialelor veti primi o notificare prin e-mail. Raspunsul poate fi asteptat in maximum doua luni, insa vom incerca sa raspundem in timp util propunerilor ce trebuie sa respecte o anumita secventa de timp impusa de participarea la conferinte, festivaluri sau expozitii.

Continutul acestui site:
MNAC / NATIONAL MUSEUM OF CONTEMPORARY ART BUCHAREST / toate drepturile rezervate